De ce nu puneţi şi pe râs impozit
Şi birul progresiv pe sărăcie?
De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?
Impozitaţi şi vântul ce adie!
Ar fi păcat să ezitaţi în crima
De-a confisca şi sângele din vine,
Continuaţi prăpădul cu ardoare
Şi răul ce vă face-atât de bine!
Taxaţi iubirea, somnul, nostalgia,
Penumbra, deznădejdea şi oftatul
Şi unghiile care cresc într-una,
Distrugeţi tot, de-a lungul şi de-a latul.
Nu-i logic să nu puneţi nişte biruri,
Pe nou născuţi, ce nu ştiu cum îi cheamă,
Lucraţi neiertător şi echitabil,
Impozitaţi şi laptele de mamă.
Dar ce fiscalitate este aia
Din care nu se fură-ntreaga pâine
Acestui neam ce şi-a luat maidanul
De-a nu trăi în lesă ca un câine?
Taxaţi sever şi strângerea de mână!
Impozitaţi total telepatia!
Luaţi atâtea piei câte vă place
Şi desfiinţaţi prin taxe România!
Ce e complicitatea asta bleagă
Cu sărăntocii şi dezmoşteniţii?
Tot au şi ei ceva să dea ca taxă,
Treziţi-le revolte şi ambiţii!
Voi nu vedeţi că omul mai respiră?
Cât amânaţi sentinţa capitală?
Loviţi la oase naţia întreagă,
Înduioşarea e un fel de boală.
Adăugaţi impozite şi taxe
Pe taxe şi impozite, cuminte,
Impozitaţi şi lacrima şi ploaia!
Taxaţi adânc şi morţii din morminte!
Impozite pe floarea dăruită,
Impozite pe cald, ca şi pe rece,
Impozite pe rouă şi pe lună,
Impozite pe notele de 10.
Cafeaua, ceaiul, apa de fântână,
Fereastra, uşa, merită accize
Când, cu o poftă tragică, Guvernul
Îi dă un nou impuls acestei crize.
Impozite şi taxe pe cuvinte,
Dar biruri pe ecou şi pe tăcere,
A jupui poporul este nobil,
Când nu-i mai laşi nici dreptul să mai spere.
Hei, Românie, parcă răstignită,
Degeaba vrem să te-ntrebăm „Quo vadis?”,
Nici să trăim aici, nu-i cu putinţă
Nici să murim acum nu mai e gratis.
La luptă împotriva tuturora,
Într-un neomenesc război promiscuu,
Trăiască lanţul ce ne intră-n oase!
Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!
20 februarie 2008 Adrian Păunescu
22 februarie 2008
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Sunt curios daca cineva a avut curiozitatea să calculeze ce valoare reală cumpără un om cu banii câştigaţi de pe urma unei munci prestate de 1000 de euro.
Un om munceşte de 1000 de euro, este plătit, cumpără un produs. Valoarea produsului este materia primă + costul transformării materiei prime în produs. Dacă "jupuim" impozitele şi taxele şi adaosul comercial... tot ce se poate da deoparte faţă de valoarea netă adăugată, trece oare de 100 de euro? Cred că mai puţin. Un om munceşte de 1000 de euro şi beneficiază de 100 de euro in urma muncii sale. Restul? Cine poate ştii? Unii ajung la stat, alţii ajung la patroni, alţii se pierd în întocmirea hârtiilor. Visez la o lume în care omul să muncească de 1000 de euro şi să beneficieze de 500 de euro, poate 600 de euro.
Recent am calculat ca pentru ca un patron sa ii poata da unui salariat 1000 de euro in mana trebuie sa plateasca aproximativ 830 de euro sub forma de taxe si biruri.
Recent am vrut sa imi intabulez o casa recent construita; de la primarie mi s-a cerut 22 de milioane de lei shpaga, fara rusine, fara jena. In plus, mi s-a mai spus: "Atat va costa azi, maine va fi mai mult.". M-am interesat la vecini; toti au platit cam la fel pentru intabulare. Asta nu este tot o taxa?
Trimiteţi un comentariu